"Lasati copiii sa vina la Mine .. "

   Este indemnul Mantuitorului unul care vorbeste despre inocenta, despre curatenia inimii drept conditii pentru a-L putea vedea, simti pe Dumnezeu.

    In completarea acestor aspecte vin intrebarile "cum?" si "de ce?" .. aceste doua intrebari au fost  esentiale in viata omului, iar diferenta intre ele au facut deosebirea dintre evolutia oamenilor si a animalelor in istorie. A sti cum se face - ingrijirea puilor nou nascuti de catre o catelusa care nu a mai fatat niciodata, inscrisa in programul ei de a supravietui si de a transmite viata mai departe, procurarea hranei, cautarea de adapost ... - caracterizeaza organismele vii si mobileaza structura lor de gandire. A sti de ce se face un lucru intr-un fel sau altul presupune o gandire abstracta, posibilitatea de a face o proiectare a unei idei in minte si transpunerea, materializarea ei in realitatea fizica, cautarea unui sens atat al destinului propriu, cat si al fenomenelor care ne inconjoara. 

    A sti de ce se intampla un lucru este apanajul curiozitatii.  Cui li se pare totul  nou, inedit, spectaculos, generator de joaca si sensuri plasmuite? Copiilor, bineinteles .. Lasati copiii sa vina la Mine .. lasati adultii -  copiii calatori prin timp si spatiu, plini de povesti si experiente - sa invete mereu, sa descopere, sa acumuleze noi cunostinte mereu, sa fie curiosi, sa fie copii. 

    Poate curiozitatea este unul din drumurile care duc spre Dumnezeu, precum acele labirinturi din revistele din copilarie, o unealta care poate sa sparga zidurile lui cum se face - stiu generatiile vechi cum se face, ca asa s-a facut dintotdeauna -  si sa conduca spre de ce se face in acest fel si ce variante avem la dispozitie pentru a evolua, pentru a merge mai departe. A fi curios si a invata lucruri noi toata viata este calea spre evolutie, spre inflorire, spre a aduce rod bun.

    Desigur, excesul in aceasta directie poate sa conduca spre o glumita buna ... despre curiozitate.